Anxietatea face parte din experiența umană. O simțim înaintea unui examen, când așteptăm un răspuns important, când trecem printr-o schimbare sau atunci când nu știm ce urmează.
În astfel de momente, anxietatea poate avea chiar un rol util: ne ajută să fim atenți, să ne pregătim și să reacționăm atunci când percepem un pericol.
Problema apare atunci când starea de alertă nu mai dispare.
Când grijile devin greu de controlat, când mintea caută permanent ce ar putea merge rău, iar corpul rămâne într-o stare de tensiune, anxietatea poate începe să ocupe un spațiu tot mai mare în viața noastră.
Una dintre formele în care se poate manifesta este tulburarea de anxietate generalizată (TAG).
Ce este tulburarea de anxietate generalizată?
Tulburarea de anxietate generalizată se caracterizează printr-o preocupare și o îngrijorare excesivă, persistentă și dificil de controlat în legătură cu mai multe aspecte ale vieții.
Uneori, persoana care trăiește cu TAG ajunge să creadă că este pur și simplu „îngrijorată din fire”.
Poate spune:
„Așa sunt eu. Îmi fac griji pentru orice.”
Îngrijorarea poate părea, la început, chiar utilă.
„Dacă mă gândesc la toate posibilitățile, voi fi pregătită.”
„Dacă anticipez ce s-ar putea întâmpla, poate voi putea evita ceva rău.”
În timp însă, aceeași strategie poate deveni epuizantă.
Mintea încearcă să obțină siguranță prin anticiparea permanentă a viitorului, dar cu cât caută mai multă certitudine, cu atât găsește mai multe lucruri de care să se îngrijoreze.
Anxietatea și stresul – unde este limita?
Este normal să avem perioade în care suntem mai tensionați sau mai îngrijorați.
Stresul poate apărea în contextul unor evenimente dificile, al schimbărilor sau al unor responsabilități importante.
Anxietatea devine însă problematică atunci când nu mai este proporțională cu situația, persistă și începe să interfereze cu viața de zi cu zi.
Poate afecta:
- somnul;
- concentrarea;
- relațiile;
- activitatea profesională;
- capacitatea de relaxare;
- energia fizică și emoțională;
- disponibilitatea de a face lucrurile care înainte ne făceau plăcere.
Uneori, anxietatea nu arată ca o frică evidentă.
Poate arăta ca nevoia de a controla totul, ca dificultatea de a lua o decizie, ca verificarea repetată, ca anticiparea celui mai rău scenariu sau ca imposibilitatea de a te opri din gândit.
Care sunt simptomele tulburării de anxietate generalizată?
În TAG, îngrijorarea persistentă poate fi însoțită de simptome fizice și cognitive.
Printre acestea se numără:
- neliniște sau senzația de a fi „mereu pe fugă” ori „pe muchie”;
- oboseală accentuată;
- dificultăți de concentrare;
- senzația de „minte goală”;
- iritabilitate;
- tensiune musculară;
- dificultăți de adormire sau de menținere a somnului;
- somn agitat sau nesatisfăcător.
Pentru o persoană care trăiește cu anxietate, aceste simptome pot deveni parte din cotidian.
Tocmai de aceea, uneori, ele sunt normalizate.
„Sunt doar obosită.”
„Am multe pe cap.”
„Așa funcționez eu. Trebuie să mă gândesc la toate.”
Dar faptul că te-ai obișnuit cu anxietatea nu înseamnă că trebuie să continui să trăiești cu ea fără sprijin.
De ce apare tulburarea de anxietate?
Nu există, de regulă, o singură cauză.
Anxietatea poate apărea prin interacțiunea mai multor factori: biologici, psihologici, comportamentali și de mediu.
Există cercetări care indică și o componentă ereditară, însă predispoziția genetică nu înseamnă că o persoană va dezvolta în mod inevitabil o tulburare de anxietate.
Pot contribui, de asemenea:
- perioadele prelungite de stres;
- experiențele dificile;
- anumite tipare de gândire;
- tendința de a interpreta situațiile ambigue ca fiind amenințătoare;
- dificultatea de a tolera incertitudinea;
- comportamentele de evitare;
- nevoia ridicată de control.
Uneori, anxietatea se poate asocia și cu alte dificultăți psihologice.
De aceea, evaluarea individuală este importantă atunci când simptomele persistă sau afectează semnificativ funcționarea de zi cu zi.
De ce este atât de greu să renunțăm la îngrijorare?
Pentru că îngrijorarea nu este întotdeauna percepută ca şi ceva negativ.
Uneori, ea oferă senzația că facem ceva pentru a ne proteja.
Dacă mă gândesc suficient de mult la o problemă, poate voi găsi soluția.
Dacă anticipez toate variantele, poate voi fi pregătită.
Dacă mă îngrijorez, poate voi putea preveni ceea ce este rău.
Problema este că viața nu ne oferă certitudine absolută.
Iar încercarea de a elimina orice posibilitate de risc poate menține mintea într-o stare permanentă de alertă.
În psihoterapie, unul dintre obiective poate fi tocmai acela de a învăța să facem diferența dintre îngrijorarea productivă, care ne ajută să rezolvăm o problemă reală, și îngrijorarea repetitivă, care ne consumă fără să ne apropie de o soluție.
Cum se tratează anxietatea?
Există mai multe modalități de intervenție pentru tulburările de anxietate, iar alegerea acestora depinde de particularitățile fiecărei persoane.
În funcție de situație, pot fi utilizate psihoterapia, tratamentul medicamentos sau o combinație între acestea.
Pentru unele persoane, psihoterapia cognitiv-comportamentală (CBT) poate reprezenta o abordare eficientă în lucrul cu anxietatea.
Ce este psihoterapia cognitiv-comportamentală (CBT)?
Psihoterapia cognitiv-comportamentală pornește de la ideea că modul în care interpretăm o situație influențează ceea ce simțim și modul în care reacționăm.
Asta nu înseamnă că anxietatea este „doar în mintea noastră”.
Înseamnă că putem învăța să observăm mai atent legătura dintre:
| gânduri → emoții → senzații fizice → comportamente. |
În cazul anxietății, psihoterapia poate urmări, printre altele:
- identificarea gândurilor care amplifică anxietatea;
- observarea tiparelor de îngrijorare;
- examinarea interpretărilor catastrofice;
- dezvoltarea unei toleranțe mai bune la incertitudine;
- reducerea comportamentelor de evitare;
- dezvoltarea unor strategii de reglare emoțională;
- învățarea unor modalități mai eficiente de rezolvare a problemelor;
- confruntarea treptată cu situațiile evitate, atunci când aceasta este indicată.
Un aspect important este că scopul terapiei nu este să elimine orice emoție neplăcută.
Nu putem și nici nu avem nevoie să trăim fără anxietate.
Scopul este să nu mai fim conduși de ea.
Ce se întâmplă în psihoterapia CBT pentru anxietate?
Procesul este diferit de la o persoană la alta.
În primele ședințe, este important să înțelegem ce se întâmplă: când apare anxietatea, ce o declanșează, ce gânduri o însoțesc, ce faci atunci când apare și ce consecințe are asupra vieții tale.
Pe parcurs, putem lucra cu diferite strategii, precum:
Restructurarea cognitivă
Observarea și analizarea gândurilor care contribuie la anxietate.
Monitorizarea îngrijorărilor
Înțelegerea modului în care funcționează îngrijorarea și a momentelor în care aceasta devine repetitivă.
Expunerea
Confruntarea graduală și planificată cu situațiile sau experiențele care sunt evitate, atunci când această intervenție este potrivită.
Tehnici de relaxare și respirație
Dezvoltarea unor modalități de reducere a tensiunii fiziologice.
Dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor
Diferențierea între problemele care pot fi rezolvate concret și situațiile care presupun incertitudine și nu pot fi controlate complet.
Psihoterapia nu oferă o „baghetă magică”.
Este un proces în care schimbarea se construiește treptat, prin înțelegere, exercițiu și aplicarea strategiilor și în afara ședințelor.
Când anxietatea devine un semnal că ai nevoie de sprijin?
Nu trebuie să aștepți ca anxietatea să devină copleșitoare.
Poate fi util să cauți sprijin atunci când:
- grijile sunt prezente aproape zilnic și sunt greu de oprit;
- îți afectează somnul;
- te simți permanent tensionat(ă);
- ai început să eviți situații, locuri sau activități;
- îți este dificil să te concentrezi;
- anxietatea îți afectează relațiile sau activitatea profesională;
- simți că trebuie să controlezi permanent ceea ce se întâmplă;
- ai senzația că mintea ta nu se poate „opri”.
Și, poate cel mai important, atunci când observi că viața ta începe să fie organizată în jurul anxietății.
Se poate face psihoterapie online pentru anxietate?
Da.
Psihoterapia online poate fi o opțiune pentru persoanele care preferă să lucreze de acasă, au un program dificil, locuiesc într-o altă localitate sau se simt mai confortabil într-un cadru familiar.
Important este ca ședințele să se desfășoare într-un spațiu în care poți avea suficientă intimitate și disponibilitate pentru procesul terapeutic.
La JeongMind, psihoterapia online păstrează aceeași preocupare pentru siguranță, confidențialitate și construirea unei relații terapeutice autentice.
Ce poate fi dificil în terapia anxietății?
Persoanele care trăiesc cu anxietate pot întâmpina uneori dificultăți specifice în procesul terapeutic.
De exemplu, poate fi greu să renunți la ideea că îngrijorarea te protejează.
Poate fi greu să accepți că anumite lucruri nu pot fi controlate.
Poate fi inconfortabil să te apropii, treptat, de o situație pe care ai învățat să o eviți.
Uneori poate apărea și dorința unei schimbări rapide.
Dar psihoterapia nu înseamnă să găsim o soluție instantanee.
Înseamnă să înțelegem împreună mecanismele care mențin problema și să construim, pas cu pas, modalități mai flexibile de a răspunde la ceea ce se întâmplă.
Un ultim gând despre anxietate
Poate că ai trăit cu anxietatea atât de mult timp încât ai început să o consideri parte din personalitatea ta.
„Sunt o persoană care se îngrijorează.”
„Am nevoie să controlez totul.”
„Nu pot să nu mă gândesc la ce s-ar putea întâmpla.”
Dar un tipar care s-a repetat mult timp nu este neapărat un tipar care trebuie să rămână neschimbat.
Uneori, primul pas nu este să scapi de toate grijile.
Este să începi să le privești altfel.
Să observi ce încearcă mintea să facă pentru tine.
Să înțelegi ce menține anxietatea.
Și, treptat, să înveți că poți trăi și fără să ai răspunsuri certe pentru fiecare „ce-ar fi dacă?”.
Dacă simți că anxietatea îți afectează viața
Nu trebuie să știi exact ce ai înainte de a cere ajutor.
Prima ședință poate fi un spațiu în care să povestești ceea ce te aduce aici, să clarificăm împreună dificultățile cu care te confrunți și să vedem dacă psihoterapia este potrivită pentru tine.
Dacă încă nu ești sigur(ă) că psihoterapia este ceea ce cauți, poți începe cu FAQ
Link-uri utile
Ce este terapia cognitiv-comportamentală (CBT)?
Ce este mindfulness și cum te poate ajuta în gestionarea stresului
Distorsiunile cognitive: cum ne influențează gândurile, emoțiile și comportamentele
6 comentarii la „Ce este tulburarea de anxietate? Simptome, cauze și tratament”